COMUNICAT DE PRESĂ
Medicii de familie cer retragerea prevederii care elimină exceptarea cabinetelor de la acreditarea obligatorie ANMCS: o măsură respinsă de Parlament în 2018 revine, fără evaluarea impactului și fără consultarea medicilor de familie
Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMFB) solicită Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), Ministerului Sănătății și comisiilor pentru sănătate ale Parlamentului retragerea, din proiectul de modificare a Legii nr. 185/2017, a prevederii care elimină exceptarea cabinetelor de medicină de familie de la acreditarea obligatorie. AMFB a formulat în acest sens un memoriu în cadrul consultării publice deschise de ANMCS.
Ce se propune
La 16 noiembrie 2026, ANMCS a publicat un proiect de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate. Proiectul elimină excepția prevăzută la art. 7 alin. (5) din lege, astfel încât acreditarea ANMCS ar deveni obligatorie și pentru cabinetele de medicină de familie, cabinetele de medicină dentară, cabinetele din ambulatoriul de specialitate și laboratoare. Termenul pentru observații este 26 noiembrie 2026, adică minimul legal de 10 zile.
De ce ne opunem
- Parlamentul a respins deja această soluție. Acreditarea obligatorie a cabinetelor a fost prevăzută în 2017 și înlăturată prin Legea nr. 329/2018, adoptată de Camera Deputaților cu 269 de voturi, după ce organizațiile profesionale au arătat costurile, suprapunerea de controale și riscul blocării contractelor cu casele de asigurări. Proiectul nu arată ce s-ar fi schimbat de atunci.
- Măsura nu este fundamentată. Nota de fundamentare o motivează într-o singură propoziție, ca „revenire la forma inițială” a legii, și declară că nu au fost identificate impacturi asupra costurilor, impact social sau impact asupra mediului de afaceri. Legea nr. 24/2000 cere însă evaluarea prealabilă a impactului, iar Legea nr. 245/2020 cere un test de proporționalitate, probat cu date, înaintea oricărei noi restricții privind exercitarea unei profesii reglementate. Niciuna dintre aceste evaluări nu există.
- Efectul asupra contractelor cu casele de asigurări ar fi automat. Potrivit art. 249 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, furnizorii obligați să se acrediteze pot încheia contracte numai dacă sunt acreditați sau înscriși în procesul de acreditare. Proiectul nu prevede nicio perioadă de tranziție.
- ANMCS nu are capacitatea necesară. Potrivit propriului raport de activitate, ciclul al II-lea de acreditare a cuprins 775 de unități sanitare cu paturi și a durat aproximativ nouă ani. Proiectul ar aduce în sarcina autorității 42.948 de cabinete (10.299 de medicină de familie, 15.199 de specialitate și 17.450 stomatologice, potrivit datelor INS pentru 2024), adică de peste 55 de ori mai multe unități. Chiar dacă evaluarea unui cabinet durează mult mai puțin decât cea a unui spital, un ciclu de cinci ani ar cere peste 8.000 de evaluări pe an. Chiar nota de fundamentare vorbește despre „dificultăți operaționale majore” și despre un „risc real de blocaj” în acreditarea spitalelor.
- Cabinetele sunt deja verificate. Un cabinet de medicină de familie funcționează cu avizul Colegiului Medicilor, cu autorizație sanitară de la direcția de sănătate publică, este evaluat de casa de asigurări și controlat de CNAS, iar medicul are asigurare de malpraxis și obligația de educație medicală continuă. Acreditarea ar adăuga taxe, documentație și un nou control, suportate de cabinete care nu își pot modifica tarifele de decontare, fiindcă acestea sunt stabilite prin contractul-cadru.
- Pacienții ar fi primii afectați. La sfârșitul anului 2025, 1.055 de localități aveau deficit de medici de familie, iar în 175 de localități nu exista niciun serviciu de medicină de familie, potrivit datelor CNAS. Aproximativ 41% dintre medicii de familie au peste 61 de ani. În conformitate cu Strategia de digitalizare și cu angajamentele României pentru creșterea accesului la îngrijirile primare, o astfel de măsură va descuraja accesul tinerilor medici de familie la cabinetele din zonele izolate.
Ce solicităm
- ANMCS: retragerea din proiect a prevederii care modifică art. 7 alin. (5) din Legea nr. 185/2017, astfel încât exceptarea să rămână în vigoare, precum și organizarea unei dezbateri publice, potrivit art. 7 alin. (9) din Legea nr. 52/2003, cu participarea organizațiilor medicilor de familie.
- Ministerului Sănătății: să nu avizeze proiectul în forma actuală și să efectueze evaluarea de proporționalitate cerută de lege.
- Parlamentului: să nu permită ca o soluție adoptată prin lege în 2018 să fie înlăturată printr-o ordonanță.
AMFB nu se opune preocupării pentru calitate. Propunem instrumente potrivite asistenței primare: un ghid voluntar de bune practici și autoevaluare, indicatori de calitate extrași din datele deja raportate electronic, raportarea evenimentelor adverse fără caracter acuzator și acreditarea voluntară, cu stimulente pentru cabinetele care o aleg.
„Medicina de familie are nevoie de mai puțină birocrație, nu de un nou set stufos și costisitor de obligații. Calitatea se construiește împreună cu medicii, nu printr-o procedură gândită pentru spitale și aplicată unui cabinet cu o echipă alcătuită dintr-un medic și o asistentă”, a declarat Dr. Cosmina Berbecel, președinte AMFB.
AMFB invită Societatea Națională de Medicina Familiei, asociațiile județene și patronatele medicilor de familie să se alăture acestui demers. Textul integral al memoriului poate fi consultat pe pagina AMFB: https://amf-b.ro/memoriu-privind-exceptarea-cabinetelor-mf-de-la-acreditarea-obligatorie-anmcs/


