Editoriale | AMF-B

21/04/2021

Practica medicinei de familie după pandemie

Sub aspect economic, practica medicală se încadrează la economia darului. Aceasta este cea mai complexă formă de schimb economic, deoarece implică relații pe mai multe planuri, economic, social și psihologic. Pe plan economic darul poate fi un ajutor important pentru cel ce îl primește, pe plan social este o formă de redistribuire care duce la […]

25/01/2021

Varianta B.1.1.7 a Covid și logica evoluționistă

Știri alarmante vehiculate de presă ne aduc la cunoștință apariția și răspândirea unei noi variante a virusului SARS-CoV-2, o variantă mai contagioasă și probabil mai letală. Până să intrăm în panică sau să ne deprimăm cred că ar trebui să recunoaștem că încă nu știm destule despre varianta B.1.1.7. Când nu știm suficient e normal […]

06/01/2021

PATRU ÎNTÂLNIRI CU SOCIOLOGIA MEDICALĂ (IV)

Paradigma conflictului ( boala ca epuizare a resurselor și constructul ideologic) În anii șaptezeci ai secolului trecut, Habermas a dezvoltat teoria crizei statului modern care constă în disjuncția dintre economia capitalistă și statul bunăstării pe de o parte, și capacitatea scăzută a statului de a-și impune autoritatea asupra economiei. Piața muncii a devenit tripartită datorită […]

09/12/2020

PATRU ÎNTÂLNIRI CU SOCIOLOGIA MEDICALĂ (III)

Paradigma fenomenologică (boala ca realitate construită intersubiectiv) Euforia spiritului revoluționar care a acompaniat mișcările studențești din anul 1968 a dus la umplerea catedrelor de sociologie din universitățile occidentale cu pacifiști și beatnici. Prin ei fenomenologia a ajuns să semnifice teoretizarea anti-elitistă. Faptul că atât sociologia cât și viața cotidiană folosesc aceleași metode de documentare i-a […]

23/11/2020

PATRU ÎNTÂLNIRI CU SOCIOLOGIA MEDICALĂ (II)

Paradigma interacționistă (boala ca construct profesional) Cercetătorii patologiei sociale și-au propus, nici mai mult nici mai puțin decât, să lămurească cum se relaționează una cu alta dezorganizarea persoanei cu dezorganizarea societății. Lemert, în cartea sa Social Pathology, a ajuns chiar la concluzia că în adicții, tulburări mintale, prostituție, delincvență, dar și în homosexualitate, orbire și […]

02/11/2020

PATRU ÎNTÂLNIRI CU SOCIOLOGIA MEDICALĂ (I)

Paradigma structural-funcționalistă (boala ca rol social și deviație motivată) 1.1. Noțiunea de boală la Parsons Sociologul Talcott Parsons a înțeles destul de repede în cadrul studiilor sale că sănătatea reprezintă o condiție de bază pentru participarea indivizilor la o viață socială care oferă oportunități egale. ”Sănătatea este vitală, deoarece capacitatea individului uman de a […]

29/09/2020

Sărutul zânei

În povestea lui Hans Christian Andersen, eroul sărută zâna de gheață ca să se răzbune pe presupusele infidelități ale iubitei. Chiar dacă ulterior se răzgândește și se împacă cu iubita, nu mai există cale de întoarcere și eroul moare. Mă tot gândesc la basmul lui Andersen și îmi răsună în urechi muzica baletului lui Stravinsky […]

11/09/2020

Câteva observații privind un caz dificil de infecție cu SARS-CoV-2

Pacient în vârstă de 87 de ani, fost fumător, dislipidemic, cardiostimulat permanent DDDR pentru boală de nod sinusal, cu insuficiență cardiacă congestivă clasa II și purtător de hepatită virală B și C, solicită vizita la domiciliu a medicului de familie pentru dispnee de repaus și ortopnee, tuse semiproductivă, care au debutat în urmă cu o […]

22/07/2020

Cum se îngrădesc epidemiile

Cu majoritatea micro-organismelor conviețuim din zorii umanității. Probabil că toate bolile endemice și epidemice au fost la origine zoonoze care s-au transmis la om odată cu inventarea agriculturii și sedentarizarea. Există o logică evoluționistă în acest fapt pentru că atât microorganismele cât și animalele domesticite sau de companie au apărut pe Terra cu mult înaintea […]

17/06/2020

O propunere strategică

Teoria rețelelor ne spune că reacția unei rețele nu poate fi prevăzută din analiza separată a proprietăților componentelor sale. Acest adevăr general a fost foarte bine ilustrat de comportamentul rețelei de medicină de familie din România în timpul epidemiei de SARS-CoV-2.

1 2 Next »

Sectiuni » Editoriale