Membri Despre noi Contact

Declarația de la 19 mai

Publicat la 19/05/2020   Secțiunea Noutăți
Suntem deja convinși cu toții că lumea post pandemie va fi altfel.

Această afirmație pare deja o banalitate. Probabil majoritatea oamenilor o simt, dar foarte puțini sunt capabili să se gândească cum să o modeleze în avantajul lor ca oameni, ca profesioniști.

Acest necaz planetar ne-a obligat să ne schimbăm obiceiurile, să ne adaptăm restricțiilor. Ne-a dat timp să „citim” înăuntrul nostru. Ne-a schimbat prioritățile.

Ne-a obligat să ne amintim de rostul nostru.

Epidemia poate fi o oportunitate extraordinară să ne schimbăm relativ rapid modul în care ne practicăm meseria de medici de familie.

O oportunitate de a ne repoziționa mai aproape de rolul nostru firesc, de specificul profesiei, de valorizarea ei.

În ce va consta această schimbare și încotro vrem să ne îndreptăm este o chestiune ce trebuie dezbătută. Vă propunem deci un exercițiu colectiv de gândire anticipativă.

Premiza este următoarea: în perioada epidemiei, în ultimele două luni, solicitările la cabinetele de medicina familiei au scăzut cu 30-50%. La fel au scăzut solicităriile în UPU, în spitale și ambulatoriile de specialitate. Desigur, o parte dintre consultații s-au desfășurat la distanță. Chiar și așa, numărul total a scăzut semnificativ. A fost ordine, disciplină, nu au fost cozi, multe lucruri s-au limpezit la telefon.

Totuși, la o primă vedere, se pare că decompensările bolilor cronice nu au crescut, nici bolile acute nu au fost mai multe. Asta dovedește că, în realitate, acesta este nivelul normal de solicitare de servicii medicale. Restul, cele care produceau cozi și timpi de așteptare erau în general consultații inutile, solicitări exagerate, „la cerere”.

Concluzia este că pacienții solicită relativ frecvent servicii inutile, bilete de trimitere inutile. Desigur, sistemul birocratic al CNAS încurajează acest lucru.

Vor trebui păstrate și consultațiile la distanță, care pot (în anumite condiții și doar la decizia medicului) înlocui prezentarea la cabinet.

Trebuie să se țină cont că timpul „eliberat” poate fi folosit în folosul profesiei, al celor care au nevoie de consultații complexe, consiliere atentă, urmărirea cazurilor-problemă, educație.

Așadar, în prezent se produce un fenomen de supradimensionare a numărului de servicii solicitate fără rost și o reducere a timpului acordat consultațiilor cu adevărat necesare. Un tip de medicină defensivă, care nu este benefică nici pentru pacienți, nici pentru medici, nici pentru sistemul medical. Consultațiile cu adevărat necesare trebuie plătite desigur la nivelul firesc al unui act medical complex, cu respect pentru medic, care să acopere nevoile cabinetului, dar și al investițiilor necesare.

După încetarea stării de urgență sau a celei de alerta, mulți vor fi bucuroși să se întoarcă la vechile obiceiuri. Acest lucru trebuie impiedicat cu orice preț!

Pe de o parte, pacienții trebuie impiedicați să solicite abuziv servicii prin programări ferme, eventual prin taxa de consultație.

Pachetul de baza trebuie refăcut, pornind de la necesitățile de bază!

Taxa va putea fi recuperată de la casă, dacă medicul o raportează, deci o consideră necesară și ca făcând parte din pachetul de bază. Poate că vom avea, repede, asigurări private, complementare, care să asigure consultațiile care nu sunt strict necesare, ci sunt, să zicem, „de confort”.

Pacienții cu venituri reduse vor putea avea plătite de primării, de stat, asigurări care să le permită accesul la servicii medicale.

Sistemele computerizate actuale pot urmări circuitul banilor și al serviciilor fără a crește numărul de funcționari ai CNAS.

Pe de altă parte, medicii vor trebui să-și modifice activitatea și să vină cu altă ofertă profesională către asigurator.

Adică să schimbăm percepția de copiști de rețete, scriitori de trimiteri sau taxatori de adeverințe și să devenim diagnosticieni precoce de prim contact și integratori, și coordonatori de îngrijiri ai pacienților cu boli complexe sau cronice.

Nu am folosit în mod deliberat termenul de management de caz deoarece pretează la confuzii: o simplă secretară poate să planifice de la diverse consultații de specialitate și investigații cu minimul de deplasări pentru pacient, până la rezervări de taxi și ridicarea rețetei de la farmacie. Majoritatea oamenilor asta înțeleg prin management de caz și este inutil să încercăm să le modificăm percepția.

Mai bine schimbăm termenul ca să definim conceptul: diagnosticieni de primă instanță, integratori de caz și coordonatori ai îngrijirilor medicale.

Diagnosticul inițial/precoce presupune și cât mai multe investigații în cabinete, plătite de CNAS. Sânge, urină, eco, ekg, MATA, o mulțime de investigații pot fi realizate în cabinete, dacă există finanțare pentru achiziții și dacă sunt plătite ca servicii paraclinice.

Integrarea și diagnosticul precoce duc la creșterea duratei consultației și deci CNAS va trebui să plătească mai bine un număr mai mic de consultații ca să acopere un venit suficient al cabinetului. Economiile CNAS, prin diagnostic precoce și coordonarea îngrijirilor pot fi foarte importante, deci este benefic și pentru finanțele acesteia.

În plus, consultațiile „de confort”, care nu sunt cu adevărat necesare, vor trebui plătite de pacient (ca venit propriu al medicului, desigur impozabil) sau de asigurările complementare.

Acest document, lansat de către Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov, de Ziua Medicului de Familie, se vrea nucleul unei propuneri care dorește să schimbe soarta profesiei noastre, să permită profesionalizarea suplimentară a medicinei de familie.

Alte noutati