Știri alarmante vehiculate de presă ne aduc la cunoștință apariția și răspândirea unei noi variante a virusului SARS-CoV-2, o variantă mai contagioasă și probabil mai letală. Până să intrăm în panică sau să ne deprimăm cred că ar trebui să recunoaștem că încă nu știm destule despre varianta B.1.1.7. Când nu știm suficient e normal să încercăm să judecăm pe baza unor principii generale ca să putem face o predicție.
Deci ce vrea virusul? Virusul este o mașinărie biologică care se autoreplică în interiorul celulei și se răspândește apoi mai departe. Replicarea virală încetinește odată cu limitarea numărului de celule în care poate pătrunde și cu epuizarea substratului nutrițional. Deci dacă virusul omoară celula sau îi epuizează rezervele înainte de a-și fi terminat replicarea, el moare și dispare odată cu celula. De asemenea virusul moare dacă nu poate pătrunde în celulă datorită mecanismelor de apărare ale acesteia. Deci virusurile care provoacă moartea rapidă a gazdei nu sunt favorizate de evoluție. În cadrul unei familii de virusuri există o variabilitate genetică mai mare sau mai mică. Aceste variante apar în principal prin erorile din cursul replicării. Deci în cazul unui virus nou apărut, dacă variantele inițiale sunt letale la o populație naivă imunologic, pe măsură ce epidemia evoluează apar variante mai puțin letale care permit gazdei să trăiască și să împrăștie virusul. Aceste variante mai blânde sunt cele care vor continua să coabiteze cu gazdele.
Noi știm că coronavirusurile sunt responsabile pentru 10-35% din răcelile comune în funcție de sezon. Deci noi coabităm cu coronavirusurile cel puțin de când locuim în comunități numeroase. Probabil fiecare contact cu un nou coronavirus a fost urmat de o epidemie mai serioasă despre care însă nu avem înregistrări. Letalitatea și contagiozitaea sunt inițial mari dar nu excepționale.
În ultimii 130 de ani am avut 4 pandemii și 5 epidemii de gripă, plus campanii de vaccinare, deci populația nu mai este naivă imunologic. În schimb la SARS-CoV-2 cu toții suntem naivi imunologic. Deci, dacă vrem să comparăm mortalitatea trebuie să o facem cu ultima pandemie severă de gripă din 1957-1958, sau cu cea din 1918-1919. Veți vedea că Covid e ceva mai blând. După un an de pandemie cu numeroase îmbolnăviri care dau imunitate, după măsurile de izolare socială și odată cu introducerea vaccinurilor, virusul are din ce în ce mai greu acces la noi gazde umane. Toate aceste elemente exercită o presiune evoluționistă asupra virusului care favorizează mutațiile care-i permit virusului să fie mai contagios în ciuda mecanismelor de apărare. În plus, decesele dar și variantele severe ale bolii favorizează o variantă mai blândă care eventual trece neobservată, gen guturai, dar care permite virusului să se răspânească ușor.
Ce observăm la noua variantă? În primul rând că este mai contagioasă, ceea ce confirmă modelul evoluționist. Putem deci să ne așteptăm, conform aceluiași model, că atunci când va deveni majoritară, noua variantă să fie mai puțin gravă și să devină o gripă sezonieră, sau cu puțin noroc, un simplu guturai.
Până atunci nu putem decât să purtăm mască și să ne vaccinăm.
Dr. Oană Sever-Cristian, medic primar medicină de familie, formator
